Tipuri de dureri de cap in functie de zona in care se manifesta
Irina Olteanu, Redactor
Irina Olteanu, Redactor
Durerea de cap sau cefaleea este definita drept acea durere care apare in orice parte a capului; poate fi localizata intr-o zona a capului sau poate afecta intregul cap. Dupa asa-numita raceala, durerile de cap sunt din punct de vedere statistic, cea mai des intalnita acuza medicala si se manifesta in mod diferit; au cauze, factori declansatori si caracteristici individuale. Pot fi cauzate de o afectiune, o accidentare sau o problema intr-o alta regiune a corpului, dar si de stres, epuizare, tensiune emotionala sau probleme alimentare. In ceea ce priveste caracteristicile sale, durerea de cap poate sa varieze ca senzatie resimtita, gravitate (de la inofensiva pana la periculoasa) si frecventa.
Tratamentul recomandat de specialist va fi diferit in functie de tipul de durere de cap si de cauza acestuia; de obicei este vorba despre medicatie, schimbari in stilul de viata sau o combinatie intre acestea doua.
Durerile de cap, cu toate ca par o problema banala de sanatate, reprezinta o afectiune medicala complexa. Pot sa fie cauzate de numerosi factori si necesita, in functie de acestia, un tratament personalizat. Deoarece localizarea durerii de cap constituie un aspect principal in ceea ce priveste realizarea unui diagnostic corect, esential pentru stabilirea tratamentului, iata care sunt tipurile de dureri de cap cel mai frecvent intalnite.
Cel mai frecvent, durerile de cap se clasifica in primare (fara o cauza aparenta) si secundare (sunt determinate de anumite afectiuni). Migrena, cefaleea tensionala si cefaleea de tip cluster (”in ciorchine”) sunt cele mai frecvente. Acestea tind sa fie familiale (sunt mai multe cazuri in cadrul aceleiasi familii), cronice, recurente (se repeta) si neinsotite de alte simptome si semne neurologice. Cunoasterea varietatii simptomelor, a evolutiei in timp si a trasaturilor care insotesc cefaleele primare, cat si predispozitia acestora de a fi familiale, ajuta la identificarea lor din descrierea pacientului.
Cefaleele secundare pot fi o manifestare a glaucomului, sinuzitei purulente, hemoragiei subarahnoidiene, tumorilor cerebrale, meningitei virale sau bacteriene sau a altor afectiuni.
Tipuri frecvente de cefalee primara si caracteristicile acestora1:
Tip cefalee/ Caracteristica | Migrena fara aura (migrena comuna) | Migrena cu aura (migrena neurologica) | Cefalee ”în ciorchine” (cluster) | Cefaleea tensionala (de tensiune) | |
---|---|---|---|---|---|
Localizare | Frunte si tample | Unilaterala sau bilaterala | La fel ca migrena fara aura | O orbita sau unilaterala | Intreg capul |
Varsta si sex | Adolescenti, adulti tineri si de varsta mijlocie, uneori copii, mai frecventa la femei | La fel ca migrena fara aura | Adolescenti si barbati adulti (90%) | Majoritatea adulti ambele sexe, mai frecventa la femei | |
Caracteristici clinice | Zvacnire (pulsatila); mai puternica in spatele unui ochi sau al unei urechi | Durere surda, generalizata | Pielea capului e sensibila; la fel ca migrena fara aura | Intensa, nepulsatila | Presiune (nepulsatila), apasare, continua |
Momentul de aparitie pe parcursul zilei | La trezire sau in timpul zilei | Durata 4-24 ore, uneori mai mult | La fel ca migrena fara aura | De obicei nocturna, la 1-2 ore dupa adormire; ocazional diurna | Continua, intensitate variabila, timp de zile, saptamani sau luni |
Evolutie pe termen lung | Apare la intervale neregulate, de saptamani sau luni | Tinde sa scada la varsta mijlocie sau in timpul sarcinii | La fel ca migrena fara aura | In fiecare noapte sau zilnic pentru cateva saptamani sau luni; recurență dupa multe luni sau ani | Una sau mai multe perioade de la luni pana la ani |
Factori declansatori | Lumina puternica, zgomot, tensiune, alcool | Ameliorata de intuneric si somn | La fel ca migrena fara aura | Alcoolul la unii pacienti | Oboseala si efort fizic |
Trasaturi asociate | Greata sau varsaturi in unele cazuri | Absente | Lumini care clipesc, tulburari vizuale, parestezii unilaterale, pareze, tulburari de vorbire, vertij, rareori confuzie. Lacrimare | Lacrimare; o nara infundata | Depresie, ingrijorare, anxietate |
Pentru a beneficia de tratamentul potrivit este important sa descrii medicului natura durerii de cap, asigurandu-te ca incluzi urmatoarele informatii: perioada de timp in care ai experimentat durerile de cap si durata acestora, momentul/varsta la care acestea debuteaza, frecventa acestora, factorii declansatori sau agravanti pe care ii suspectezi, precum si factorii care ajuta la ameliorarea lor, istoricul familial (daca exista si alti membri de familie care se confrunta cu aceasta problema de sanatate), localizarea si gravitatea durerilor, alte simptome prezente. Poate fi de ajutor in acest sens intocmirea unui jurnal pentru a retine toate aceste detalii.
In urma examinarii fizice si a analizarii informatiilor mentionate anterior, medicul stabileste un plan de tratament. In general nu sunt necesare teste speciale, dar uneori ti se poate recomanda un procedeu imagistic de tip RMN sau tomografie computerizata pentru a descoperi cauza exacta. In cazul in care durerile de cap se agraveaza in pofida tratamentului este posibil sa fie necesar un consult din partea unui medic specialist neurolog.
Referinta:
Bibliografie: